PSD a lăsat bugetul țării pe butuci. Ce „pietre de moară” au rămas în urma guvernului Dăncilă

Guvernul Dăncilă a căzut, însă problemele pe care le-a generat în economie rămân. Iar cea mai urgentă este gaura de la buget. După opt luni din acest an, deficitul bugetar a ajuns la aproape 22 de miliarde de lei, cu 50 la sută mai mult decât anul trecut. Iată cu ce alte pietre de moară a rămas țara după guvernarea PSD.

   

Ce pare mai grav, este că avem un gol în buget ce a trecut de doi la sută din Produsul Intern Brut după ce s-au scurs doar două treimi din an.

În condițiile în care ținta de deficit pentru acest an este de 2,76 la sută din PIB. Executivul mai are așadar un spațiu fiscal de doar 6,5 miliarde de lei. Am ajuns aici din cauza „darurilor” făcute de fosta echipă de la Palatul Victoria.

Sună ciudat „fosta guvernare”, dar este un etalon la care ne vom mai referi atunci când vorbim de cei care au decis într-un ritm alert majorări de pensii și salarii. Nu negăm faptul că fiecare român are nevoie de mai mulți bani, și că veniturile trebuie să crească, dar, așa cum știe și un student de la ASE din anul întâi, majorările trebuie să țină cont și de productivitatea angajaților.

Altfel ajungem să suferim toți. Și vedem că acum pensiile și salariile reprezintă peste 63 la sută din totalul cheltuielilor. Iar dacă adăugam și dobânzile pe care statul le plătește pentru împrumuturile făcute, ajungem să depășim două treimi din total. Și vorbim de cheltuieli care nu se pot reduce foarte ușor, sau fără a avea mișcări sociale importante în prag de alegeri. Iar dacă Guvernul nu poate umbla la cheltuieli, trebuie să găsească o altă soluție pentru a nu depăși ținta de deficit. Așa că principala misiune a noului Guvern va fi de a crește încasările.

Românii au mai mulți bani disponibili, însă surplusul de pe urma majorărilor salariale nu s-a dus în economii, în bani puși deoparte pentru perioade dificile, după cum ar fi fost înțelept, ci s-au dus în consum. Practic, românii s-au văzut cu mai mulți bani în portofel și au plecat la cumpărături – exces ce a dus și la creșteri de prețuri, adică inflație.

Cât a fost Viorica Dăncilă premier, leul a pierdut 2% din valoare
Cum firmele românești nu au făcut față cererii foarte mari, au adus marfă din import, iar noi am cumpărat din ce în ce mai multe bunuri din străinătate, însă fără a putea să exportăm la fel de mult. Iar asta a dus în final la creșterea deficitului de cont curent, adică diferența dintre sumele de bani care intră în România şi cele care ies. Acesta a ajuns după primele 7 luni din an la peste 6 miliarde de euro, un plus de 24 la sută față de aceași perioadă din 2018.

România importă mai mult decât exportă, iar autoritățile cheltuiesc mai mult decât încasează. Iar când se întâmplă asta, trebuie să ne împrumutăm de pe plan extern. Efectul? Datoria externă crește. De ce este important să ne uităm la acest lucru? Pe termen lung, deficitele duc la devalorizarea monedei naționale, adică un leu mai slab, aduce valută mai scumpă. Și noi vedem asta de ceva timp. Spre exemplu, doar cât a fost Viorica Dăncilă premier, între 29 ianuarie 2018 și 10 octombrie 2019, leul a pierdut 2% din valoare.

Să nu uităm de inflație. Suntem de luni bune, țara cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană. Am ajuns la o inflație de 3,5 la sută în septembrie, dar au fost luni în care acest indicator depășea cu mult nivelul de 4 la sută. Dar, deși Banca Națională este cea însărcinată cu menținerea stabilității prețurilor, inflația a crescut ca urmare a deciziilor Guvernului. În plus, pentru că am cumpărat tot mai multe bunuri din străinătate, practic importăm inflație. O luptă grea pentru BNR. Iar inflația duce inevitabil la dobânzi mai mari. Costuri mai mari pentru cei care au nevoie de bani cu împrumut. …

Iar asta nu este tot. Viorica Dăncilă a amânat pentru luni hotărârea de guvern prin care va aloca bani primarilor pesediști. Cea despre care au avertizat atât liberalii, cât și președintele Klaus Iohannis, dar care a fost cerută de Olguța Vasilescu: „Trebuie să dăm acum pentru primari! Să le dam speranțe, că ei merg pe stradă”.