Povestea celui mai bogat român. Bogăţia lui depăşea valoarea a nouă tone de aur și împrumuta deseori statul

Despre olteanul Jean Mihail s-a spus că a fost cel mai bogat român şi este foarte posibil să fi fost aşa. Jean Mihail (1875-1936) era al doilea fiu al latifundiarului Constantin Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din Oltenia.

   

Pe lângă moştenirea primită de la tatăl său, Jean Mihail şi-a consolidat averea moştenind două mătuşi bogate, ajungând să deţină sute de mii de hectare de teren. Pe lângă proprietăţi, deţinea şi una din cele mai mari averi lichide, în jurul unui miliard de lei, depuşi în diverse bănci. La valoarea de la începutul anilor 1920, lichidităţile lui Mihail echivalau cu peste 9 tone de aur.
De fapt, el avea atâţia bani încât la izbucnirea crizei financiare a putut gira statul condus de Carol al II-lea pentru o parte din împrumuturile guvernamentale din străinătate. Jean Mihail s-a stins din viaţă în 1936, fără moştenitori, lăsându-şi uriaşa avere statului român. Potrivit testamentului, statul trebuia să vândă pământurile sale ţăranilor, în loturi mici şi la preţuri convenabile, cu banii obţinuţi urmând a se construi şcoli, spitale şi biblioteci.

Lucrul acesta nu s-a întâmplat, din una dintre cele mai mari averi româneşti alegându-se praful. A rămas Palatul Jean Mihail, actualul Muzeu de Artă din Craiova (foto), reşedinţa familiei Mihail, pe care Constantin Mihail a vrut s-o acopere cu monede de aur, cerând chiar acceptul regelui pentru asta. Personalitate retrasă şi discretă, Jean Mihail a locuit un timp într-o singură cameră din palat, despre care se spune că nici măcar n-o încălzea iarna.

Personalitate retrasă și discretă, Jean Mihail, macedonean la origini, este considerat cel mai bogat român al perioadei interbelice. Familia sa avea peste 100.000 de hectare de terenuri în Oltenia și mai multe proprietăți prin țară. Jean Mihail nu a avut urmași, fapt pentru care și-a lăsat averea în grija statului român.

După 1936, adică după moartea lui Jean Mihai, s-a ales praful de toată averea. Singurul indicu care mai aduce aminte de notorietatea omului de afaceri este Palatul „Jean Mihail“, clădire care este asemănată cu Palatul Schonbrunn din Viena, care din 1954 adăpostește Muzeul de Artă din Craiova.

În ceea ce privește evoluția afacerilor lui Jean Mihail sunt puține informații, însă familia sa a avut multe lucruri de spus în ceea ce privește economia României din perioada interbelică și cea premergătoare Primului Război Mondial.

Cine este Jean Mihail
Jean Mihail s-a născut la Craiova , la 3 octombrie 1875. El este fiul lui Constantin (Dinu) Mihail, unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din zona Olteniei. Și asta după ce l-a moștenit pe tatăl său, Nicolae, unul dintre cei mai cunoscuți cămătari din Craiova, de la jumătatea anilor 1800.

După moartea lui Nicolae, Dinu Mihail a reușit să administreze averea primită de la tatăl său și să achite toate ipotecile și datoriile de la Creditul Agricol. Așa a devenit unul dintre principalii latifundiari din România, cu moșii în Dolj, Gorj, Mehedinți, Romanați, Teleorman și Ilfov.

Dinu Mihail a murit în 1909 și a fost moștenit ce cei doi băieți, Jean și Nicolae. Băiatul cel mare, Nicolae a trăit mai mult în Franța, unde și-a irosit mare parte din avere și unde a murit în 1918. Asta a făcut ca întreaga avere să îi revină lui Jean.

Familia Mihail era considerată una dintre cele mai influente din România din perioada premergătoare Primului Război Mondial, dar și după acesta.

Și cum provenea dintr-o familie bună, Jean Mihail a absolvit dreptul la Paris, unde și-a luat și doctoratul. El nu s-a căsătorit niciodată și a trăit în Craiova, dar călătorea des la Paris și la Viena. În 1911, Jean Mihail ajungea deputat din partea Partidului Conservator, iar în 1915 a fost ales deputat, pe listele liberalilor de această dată.

Chiar dacă era un personaj discret, Jean Mihai era destul de vizibil, mai ales în ochii elitelor țării, cum ar fi chiar familia regală. La începutul anilor 1920, averea lui Jean Mihail era estimată la nouă tone aur.

În perioada de criză economică, între 1928 și 1933, Jean Mihail era atât de bogat încât a girat statul român pentru o mare parte din împrumuturile făcute în străinătate, în special cele făcute în Franța.

Jean Mihail și-a sporit averea după ce a mai moștenit două mătuși, Elena Dumba și Maria Coloni. De la Elena Dumba a moștenit moșia de circa 2.000 de hectare și conacul de la Deveselu. De la Maria Coloni a intrat în posesia unei importante colecții de artă, dar și casa pe care aceasta o deținea în Craiova.

Pagini: 1 2