Noua prioritate în PSD: sărbătoarea mâncării. ”Nu există nuntă fără sarmale sau armată fără fasole la cazan”

Noua prioritate în PSD: sărbătoarea mâncării. Se ia o zi de toamnă, se adaugă o asociație de bucătari, câteva produse românești, se asezonează și cu ceva dulcegării, toate astea se pun pe un platou, se degustă și se vinde. La final, ar trebui să iasă un eveniment crescut frumos din ”măiestria” bucătarilor și parlamentarilor românit numit Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului românesc.

   

Este decizia Senatului, care a găsit rețeta perfectă pentru încă o sărbătoare națională pentru care primarii ar putea plăti. Sărbătorim mâncarea și băutura, chiar dacă inițiatorii înșiși susțin că nu prea avem produse tradițional-românești. Primul care a semnat pentru proiectul de lege, adoptat deja de Senat, a fost chiar președintele PSD, Liviu Dragnea.

Inițial, deputatul PSD a vrut să sărbătorească mâncarea românească pe 11 septembrie. După care, el și-a dat seama că ziua respectivă e destinată comemorării victimelor atentatului din SUA, din 2001.

A mutat, apoi, pe 15 septembrie, căci în săptămâna aceea se sărbătorește Sfântul Cuvios Eufrosin Bucătarul. Un coleg de partid a schimbat nemotivat ziua, în ultima duminică din luna octombrie. Nicio problemă, spune inițiatorul de drept, social-democratul Mihai Mohaci. ”Schimbăm înapoi la 15 septembrie”.

Proiectul de lege care prevede Ziua Națională a Gastronomiei și a Vinului Românesc a trecut de Senat și va ajunge la votul deputaților. A trecut destul de repede, mai ales că primul susținător al proiectului este chiar șeful PSD, Liviu Dragnea. ”A semnat, pur și simplu. Mi-a zis că e o inițiativă bună”, ne-a povestit deputatul Mihai Mohaci.

Deputatul, sarmalele și fasolea
Nu e bucătar de meserie și nici acasă nu are astfel de veleități. ”Doar degustător. Am două doamne acasă, soția și soacra, care se ocupă”, spune el.

Și tocmai pentru că îi place să deguste, vrea să ducă gastronomia la un alt nivel. Și o face chiar prin expunerea de motive:

“O componentă importantă a tradiţiei româneşti este arta culinară specifică poporului nostru ca întreg, ca naţiune şi, în special, arta culinară specifică zonelor geografice, cu influenţe istorice de la cei ce au trecut sau au poposit pe teritoriul ţării şi care şi-au pus amprenta pe bucătăria românească: influenţa otomană, greacă, arabă, armenească şi bizantină. Bucatele şi vinurile româneşti sunt un cumul de tradiţii care încântă simţurile”.

”Bogăția fânețelor răspândite pe coamele dealurilor și poalele munților a făcut posibilă creșterea animanelor”. O scrie clar și răspicat în argumentația care însoțește proiectul de lege, explicând că așa a ajuns bucătăria românească să aibă carne, lapte și ouă.

”Nu există nuntă fără sarmale și nu există campanie militară fără fasole la cazan. Ca să nu mai vorbim despre ghiveciurile mănăstirești”, spune el, tot în expunerea de motive.

Dar nici măcar sarmalele nu-s chiar ale noastre și, oricum, nu poți avea o zi a gastronomiei doar din sarmale și bulz. Așa că orice preparat culinar e bun de sărbătorit dacă iese din mâinile bucătarilor noștri.

”Gastronomia românească ține cont, până la urmă, și de produsele folosite, și de măiestria bucătarilor. Nu trebuie neapărat să avem un produs autentic 100% românesc. Trebuie să avem o diversificare în bucătărie”, ne spune Mihai Mohaci.