De ce nu suntem în stare să construim autostrăzi și de ce banii NU reprezintă principala problemă

De ce nu suntem în stare să construim autostrăzi și de ce banii NU reprezintă principala problemă

De multe ori autoritățile acuză că autostrăzile nu se fac din cauză că proiectele sunt prost făcute, constructorii ar fi neserioși, iar licitațiile sunt blocate de contestații.

   

Cei acuzați văd lucrurile cu totul diferit, spun că, de fapt, Compania de Drumuri nu este în stare să gestioneze proiecte mari și vor să i se ia aceste atribuții care să fie delegate către o companie separată sau chiar către companii private. La o conferință pe teme de infrastructră proiectanții s-au plâns că munca nu le este luată în serios, iar un reprezentant al Băncii Mondiale a spus că ne place să lansăm proiecte insuficient pregătite, dar nu avem continuitate, fiindcă s-au schimbat zece miniștri ai transporturilor în cinci ani.

Cum stăm cu autostrăzile
România are acum doar 746 de km de autostrăzi și în ultimii 28 de ani s-au construit mai puțin de 600 km. Ungaria are peste 1.800 km, Bulgaria are peste 800, iar Polonia, aproape 3.500.

Strategia din Master Planul prezentat în 2016 prevedea ca în 2030 să existe 11 autostrazi și 19 drumuri expres, la pachet cu alte zeci de modernizări de drumuri actuale și variante de ocolire.

Lucrurile merg însă fantastic de încet și, spre exemplu, anul trecut s-au inaugurat doar 15 km de autostradă. De ce le facem așa greu?

”Nouă, ca țară, nu prea ne iese infrastructura”
”Robinetul investițional s-a închis aproape complet în acest sector, deși avem Master Plan de transport și fonduri europene consistente pe care le putem folosi”, spune Michael Stanciu, președinte al Asociației Române a Inginerilor Consultanți. (ARIC).

El consideră că la nivelul Ministerului Transporturilor este ”o totală lipsa de strategie în elaborarea în timp a proiectelor” și de aceea nu se pot absorbi fondurile europene. Simțim că navigăm fără busolă”.

Cei prezenți la conferință au spus că Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trebuie să colaboreze cu instituțiile internaționale care pot să-și aducă experiența legată de know-how și bună practică.

Care ar fi soluțiile
Să fie mai mulți profesioniști în sistem, oameni care să lucreze 10-15 ani pe astfel de proiecte mari și să fie lăsați să-și facă treaba, spune Cătălin Drulă.

O altă soluție ar fi externalizarea activităților CNAIR care să nu mai fie manager de proiect, din moment ce gestionează defectuos aceste proiecte de infrastructură. Ar trebui să vină firme care, pe modelul din alte țări, gestionează marile proiecte de infrastructură. ”Evident că am plăti o taxă, un anumit procent din valoarea lucrării gestionate și în schimb primim eficiență privată și profesionistă. Asta ar însemna că acea companie va derula și licitațiile”, mai spune Cătălin Drulă.

Antonel Tanase de la PNL este de părere că problemele infrastructurii se pot rezolva doar ”printr-un pact politic în jurul Master Plan-ului de transport” și că ar fi bine să existe mai multă consultanță din afară.

Sorin Bota, deputat PSD, spune că, din păcate, în România nu se poate face un pact politic, ”dar se poate încerca un fel de gentlemen’s agreement de a nu întrerupe ce a început celălalt. Este ok să corectezi, să îmbunătățești, dar este o bătaie de joc la adresa banului public să întrerupi proiectul sau să aloci bani pentru proiectare și studiu de fezabilitate și apoi să nu mai faci nimic pentru a-l implementa”, spune el.

Bota consideră că vorbim prea mult despre autostrăzi, ca și când orice altceva nu ar conta ”Este greșit să abordăm lucrurile doar în direcția autostrăzilor, cu toate că acesta este punctul nevralgic al infrastructurii României”, spune el, adăugând că avem pierderi mari în economie din cauza infrastructurii feroviare precare și din cauza celei navele ”ca și inexistentă”.