De ce a luat-o Nicolae Ceausescu de sotie pe Elena a lui Briceag, o femeie cu patru clase

Destinul a vrut ca femeia care a marcat în modul poate cel mai nefast istoria noastră să se nască și să moară în același județ, Dâmbovița. Între Petrești, satul în care a văzut lumina soarelui, și Târgoviște, locul unde a fost executată în ziua de Crăciun a anului 1989, sunt circa 40 de kilometri.

   

Timpul scurs între 7 ianuarie 1919 și 25 decembrie 1989 i-a oferit marea șansă ca vreme de mai bine de 50 de ani să înțeleagă mersul lucrurilor de la București. Adică exact locul ”de unde răsare soarele”. Aici și-a cunoscut marea iubire a vieții, aici a cochetat cu mișcarea comunistă și tot aici a intrat în rândul lumii. Apoi a venit mai întâi vremea în care ”s-a îndrăgostit” de chimie, o materie de care nici nu apucase să audă în cele doar patru clase primare absolvite la ea acasă.

Asta nu a împiedicat-o însă să patenteze metodele prin care să devină academician și om de știință de largă respirație intelectuală (un Gabriel Oprea și toată șleata doctorilor prefabricați din ultimii ani o pot invoca drept model în a păcăli sistemul, deși metodele lor au diferit de ale ei, ținînd pasul cu vremurile). În cele din urmă a intrat foarte bine în pielea celei care veghea la sănătatea ”tovarășului”, o veritabilă ”cloșcă”.

După 25 decembrie 1989 s-a născut și cea de ”a doua Elena Ceaușescu”, femeia de moravuri ușoare. Cât timp fusese ”prima tovărășă” a țării așa ceva ar fi de neconceput.

După moartea sa lucrurile s-au schimbat. Oare de ce? Cine și-a dorit să o transforme dintr-o femeie puternică într-o curvă pe cea care alături de soțul ei condusese destinul românilor vreme de aproape un sfert de veac? Click.ro a stat de vorbă cu istoricul și psihologul Lavina Betea despre acest subiect. Lavinia Betea e cea a realizat recent un documentar difuzat de televiziunea națională despre Elena Ceaușescu și a coordonat un amplu proiect științific dedicat vieții lui Nicolae Ceaușescu, concretizat în apariția a trei volume de specialitate, excelent primite de marele public.

”Scenarita” de până în 1989 nu a identificat-o ca fiind o femeie de moravuri ușoare
În primul rând trebuie spus celor ce nu au trăit acea perioadă și reamintit celor care au traversat-o, în mai mare sau mai mică măsură, că în ”Epoca de Aur” nu a existat un asemenea scenariu. ”Scenarita” era și atunci la modă și Elena Ceaușescu era desigur subiect de cancanuri.

Cele mai multe se plasau în faza în care tot ceea ce se întâmpla rău în țară i se datora, din cauza influenței sale nefaste. Nimic însă despre moravurile ei (nu la fel stăteau lucrurile atunci când venea vorba despre mezinul familiei Ceaușescu, Nicu). În epocă însă Elena Ceaușescu devenise de temut de o bună bucată de vreme, având pîinea și cuțitul tuturor promovărilor către ”marele cioIan” al orânduirii socialiste multilateral dezvoltate.