„Am 18 ani, sunt de etnie rromă și am fost lăsată să-mi aleg singură soțul, chiar dacă părinții mei nu sunt așa de stricți cum sunt ceilalți din neamul meu”

   

Draga mea,

Înțeleg că ai acum și un copil cu acest băiat? Trebuie să recunosc că nu mi-s familiare obiceiurile neamului din care faci parte, dar văd că ești destul de non-conformistă încât să nu prea le respecți nici tu. Ar fi bine să vorbești cu el, să-l întrebi ce are de gând, pentru că totuși are responsabilitatea acestui copil, pe care nu ți-a fost ușor să-l ții, și el știe prea bine.
Întreabă-l dacă, după tot ce ai făcut pentru el – l-ai așteptat, ai trecut peste ce dorea familia ta de la tine, n-ai ținut cont de nimic ca să fii cu el – lui i se pare normal să devină la fel ca toți ceilalți. Tu ai crezut că el e altfel, că el e special, că e mai bun, și iată că a ajuns să asculte de părinți și de prieteni, de parcă cu ei ar sta în casă, nu cu tine.

De unde vine fericirea lui, de la nevasta și copilul lui sau de la părinți și de la rude? Când o fi la nevoie, cine o să aibă grijă de el? Părinții și prietenii sau nevasta și copilul lui? Ce-o să facă acum? O să se ducă după altele? O să le înșele și pe ele, o să le facă și lor copii? Ce fel de om este? Ce scop are el în viață? Nu vrea să fie și el un cap de familie respectabil? Întreabă-l toate aceste lucruri și dă-i un timp de gândire, după care tu aștepți un răspuns de la el.

Dacă nu se întoarce și nu-ți promite să fie un soț și un tată model, atunci nu-i mai da nici tu nicio șansă. Mai devreme sau mai târziu, o să-și dea seama că a greșit, și atunci sper să ai puterea și demnitatea să nu-l primești imediat înapoi, să-l ții la distanță măcar pentru o vreme. Să înțeleagă că tu nu ești o fată ca oricare și că trebuie să lupte dacă vrea să te aibă.”

2 din 2Pag Urmatoare